Substante Componente

Pe langa efectele sale de stimulare si revigorare a mintii, consumul regulat de ceai protejeaza si intareste inima si sistemele circulator, digestiv si imunitar. Toate substantele componente variaza de la un sortiment de ceai la altul si contribuie la gustul acestuia. Continutul in fiecare din substantele folositoare pentru sanatate depinde nu numai de sortimentul de ceai, ci si de metoda de recoltare, adica de varsta frunzelor proaspete, de prelucrare, de dozarea ceaiului, de temperatura apei si timpul de infuzare, precum si de varsta ceaiului uscat. Printr-o depozitare prea indelungata se pierde un numar foarte mare de substante valoroase.

Apa

Din punct de vedere cantitativ, apa este cea mai importanta componenta a ceaiului. Chiar daca apa propriu-zisa nu are nici un fel de efecte farmacologice asupra corpului, merita sa aruncam o privire asupra rolului apei in organismul uman si a consecintelor unui aport prea mic de lichid. Un consum zilnic suficient de lichide mentine fluiditatea sangelui si menajeaza inima, dar totodata contribuie la pastrarea unei temperaturi constante a corpului: intr-adevar, o data cu cresterea temperaturii se intensifica si transpiratia, astfel incat corpul se raceste. De asemenea, consumul suficient de apa este important si pentru functia excretoare a rinichilor si, prin aceasta, pentru eliminarea substantelor toxice si a deseurilor metabolice. Nu in ultimul rand, apa transporta substantele nutritive catre locul de destinatie si constituie solventul in care au loc toate reactiile metabolice. Cine nu bea destula apa, deregleaza toate aceste functii ale corpului in care este implicata apa si astfel isi deshidrateaza corpul. Tesuturile imbatranesc, pielea se rideaza si fluidele din corp se ingroasa.

Medicina recomanda sa se consume zilnic cel putin doi litri si jumatate de lichid. in fapt, cand isi potolesc doar setea, multi oameni nu beau nici jumatate din aceasta cantitate. Setea apare numai cand s-a pierdut deja o cantitate importanta de lichid. De aceea este de dorit ca, mai ales in perioadele caniculare, persoanele mai in varsta, sau care au o activitate fizica, sa bea cat multe lichide, chiar in lipsa senzatiei de sete.

Ceaiul verde se recomanda aici de la sine, fiind nu doar racoritor si gustos, ci oferind totodata prin continutul sau o combinatie optima de substante care intretin sanatatea. Acestea se dizolva foarte bine in apa, spre deosebire de alte plante medicinale, unde dizolvarea are loc doar in grasime sau alcool; la aceste din urma plante pentru a li se putea folosi substantele utile trebuie preparate tincturi sau uleiuri destul de scumpe. in schimb, prin infuzare in apa fierbinte, substantele din ceai trec repede in apa si corpul poate profita de ele daca se bea ceaiul obtinut.

Cofeina

Cofeina este o substanta psihoactiva, care se gaseste, intre altele, in cafea, ceai si cacao. Are un efect revigorant si de stimulare a mintii. in plus, ea ascute simturile si mareste viteza de reactie si capacitatea de concentrare si de invatare. Cofeina combate migrenele si durerile de cap, are efect diuretic si stimuleaza inima si sistemul nervos. Se stie ca boabele de cafea contin cea mai mare cantitate de cofeina; consumata in exces, ea poate genera reactii negative, precum palpitatii ale inimii si surescitare nervoasa.

La ceaiul verde nu s-au observat, ca la cafea, efecte de dependenta, adica necesitatea unei cresteri continue a consumului zilnic pentru a se putea simti efectul stimulator al cofeinei.

Ceaiul verde contine doar un sfert din cantitatea de cofeina din cafea, de aceea supradozele sunt putin probabile. In plus, spre deosebire de cafea, cofeina din ceaiul verde este legata chimic de substante tanante, care o elibereaza lent. Astfel incat corpul nu o poate prelua atat de rapid si nu este coplesit de o "supradoza de cofeina". De asemenea, cofeina din ceaiul verde nu actioneaza asupra inimii si a sistemului circulator, ci cu precadere asupra sistemului nervos central. De aceea, ceaiul verde este un stimulator mai usor si care menajeaza mai bine organismul, avand in acelasi timp un efect excitant mai durabil decat al cafelei, care se risipeste la fel de repede pe cat a aparut. Prima infuzie contine intotdeauna cea mai multa cofeina, intrucat aceasta este usor solubila si trece rapid in apa fierbinte. Din acest motiv, in China, deseori nici nu se bea prima infuzie atunci cand se urmareste efectul calmant al ceaiului.

Pentru persoanele care nu suporta cofeina, care au insomnii, pentru copii si oamenii in varsta, se vor alege, ca masura de siguranta, sortimente de ceai sarace in cofeina. Printre acestea se numara Bancha, Yu Hua Cha, Lu Shan Wu sau Hojicha.

Cafeaua, ceaiul negru si bauturile racoritoare cu cofeina pot provoca la oamenii deosebit de sensibili o alergie la cofeina. Aceasta se manifesta prin surescitare nervoasa si mancarimi chinuitoare. Datorita legarii cofeinei de substante tanante, acest lucru nu se poate intampla in cazul ceaiului verde. De aceea, pentru persoanele alergice la cofeina, ceaiul verde este preferabil bauturilor stimulante enumerate mai sus.

Vitaminele

Ceaiul verde contine multe vitamine importante. Cantitativ, cele mai semnificative sunt vitamina C si beta-carotina (provitamina A). Vitamina C face parte din grupa antioxidantelor si protejeaza celulele corpului de efectele nocive ale radicalilor liberi. in acelasi timp, ea intareste sistemul imunitar impotriva agentilor patogeni si a toxinelor, aparand astfel organismul de infectii. De asemenea, vitamina C ajuta in situatile de stres si asigura sanatatea pielii si a membranelor. Pe langa toate acestea, ea coboara nivelul colesterolului si fereste de arterioscleroza, intrucat reduce riscul depunerilor pe peretii vaselor de sange. Desi in mod normal vitamina C este foarte sensibila la caldura, ceaiul verde pierde doar o cantitate neglijabila prin oparire cu apa. Aceasta se datoreaza faptului ca in ceaiul verde vitamina C este legata de alte substante, care o protejeaza de descompunerea termica. Continutul in vitamina C al unei cesti de ceai verde este aproximativ egal cu cel al unei portocale, sau al unei cantitati corespunzatoare dintr-un alt fruct citric. Acest lucru este valabil numai pentru prima infuzie, urmatoarele continand cantitati nesemnificative de vitamina C.

La ceaiul negru, 90% din vitamina C continuta in frunzele proaspete este distrusa in urma procesului de fermentatie. Beta-carotina si flavonele se pierd aproape in intregime prin fermentatie.

In plus, vitamina C imbunatateste preluarea si valorificarea fierului si a calciului. intrucat, mai ales la femei, aceste minerale sunt adesea deficitare, ceaiul verde poate contribui la prevenirea anemiilor cauzate de lipsa fierului si a osteoporozei.

Beta-carotina, materia prima pentru vitamina A, este importanta pentru acuitatea vizuala, pentru sanatatea pielii si a nervilor, pentru oase si organele de reproducere. Ea favorizeaza formarea celulelor care apara corpul de influentele exterioare daunatoare, cum ar fi radicalii liberi, si-l ajuta in lupta contra factorilor mutageni ai celulelor. De asemenea, in combinatie cu alte substante din ceaiul verde, beta-carotina are efect de prevenire a cancerului. Mai ales femeile insarcinate sau care alapteaza, fumatorii si persoanele cu boli infectioase au de cele mai multe ori nevoie de o cantitate suplimentara de vitamina C si beta-carotina.

Ceaiul verde mai contine si vitamine din grupa B, cum ar fi vitamina K. Acestea favorizeaza formarea tesutului osos, coagularea sangelui, activitatea nervoasa, cresterea si digestia. Ele sunt importante pentru metabolismul energetic si asigura o piele sanatoasa si un par frumos.

Substantele minerale si oligoelementele

Substantele minerale si oligoelementele sunt componentele alimentelor necesare vietii. Corpul are nevoie de ele pentru numeroase reactii metabolice. Un deficit de minerale si oligoelemente duce mai devreme sau mai tarziu la dereglari functionale, iar pe termen lung la boala.

Ceaiul este alimentul cu cel mai mare continut de fluor, in frunte situandu-se ceaiul verde Gunpowder. Doua pana la patru cesti de ceai verde acopera necesarul zilnic de fluor al unui om, circa un miligram. Fluorul inhiba bacteriile care ataca smaltul dintilor si in felul acesta protejeaza de carii. in urma a numeroase studii s-a constatat ca oamenii care consuma regulat ceai verde au dinti mai sanatosi decat altii.

Calciul si manganul, elemente care se gasesc si ele in ceaiul verde, asigura rezistenta si stabilitatea oaselor, actionand astfel pentru prevenirea osteoporozei. Daca se foloseste un filtru de apa la prepararea ceaiului, se pierde si calciul din apa. Printr-o alimentatie bogata in produse lactate, acest neajuns poate fi compensat fara probleme. Manganul participa si el in numeroase reactii metabolice importante din corpul omenesc. El imbunatateste fixarea calciului si ajuta la formarea tesutului conjunctiv si la arderea grasimilor. De aceea, el are un rol important in formarea factorilor coagulanti ai sangelui.

Ceaiul verde mai furnizeaza si fier, un oligo-element care asigura transportul oxigenului de catre globulele rosii. in timpul sarcinii, dupa pierderi mari de sange si in regimurile vegetariene severe, este nevoie de cantitati mai mari din acest oligoelement decat de obicei. in combinatie cu vitamina C din ceaiul verde, fierul poate fi foarte bine asimilat de organism. Ceaiul negru, in schimb, daca este baut in timpul mesei poate afecta considerabil metabolizarea fierului.

Ceaiul verde contine si cantitati insemnate de potasiu. Ca o contrapondere a sodiului, acest element este important pentru metabolismul celular si pentru creier, avand efecte benefice asupra nervilor, in afara de acestea, el favorizeaza eliminarea toxinelor si purificarea corpului si elimina stresul. Ceaiul verde este foarte sarac in sodiu, fiind de aceea ideal pentru prevenirea, sau tratarea, hipertensiunii arteriale.

Subtante Vegetale Secundare

Urmatorii componenti ai ceaiului verde fac parte din asa-numitele substante vegetale secundare. Unele dintre acestea au fost puse in evidenta in urma cercetarilor intensive din ultimi zece ani. Se constatase inca de mult ca vitaminele si mineralele luate izolat (sub forma de tablete sau praf) nu sunt la fel de bine asimilate de organism ca in cazul in care substantele sunt preluate din alimentele naturale, de exemplu fructe sau legume. O serie de analize au aratat ca, pentru a fi folosite optim de organism, vitaminele si mineralele trebuie sa fie legate de alte substante, care nu sunt necesare vietii. Pe acestea din urma celulele vegetale le furnizeaza in cantitati naturale si echilibrate; de aceea este atat de important sa consumam zilnic o cantitate suficienta de alimente intr-o stare cat mai apropiata de cea naturala. Ca o recomandare generala, este indicat sa mancam de cinci ori pe zi cate o portie de fructe, legume sau salata, pentru a ne asigura necesarul de substante vegetale secundare si a ne mari astfel speranta de viata. Ceaiul verde este si el bogat in aceste substante, putand contribui intr-un mod simplu si placut la diminuarea riscurilor pentru sanatate. Substantele vegetale secundare favorizeaza digestia, previn cancerul, combat inflamatiile, regularizeaza tensiunea arteriala, glicemia si nivelul colesterolului si incetinesc procesul de imbatranire a celulelor. Cele mai importante substante vegetale secundare din componenta ceaiului verde sunt:

Tanantii

Acestia, numiti si polifenoli, se afla la originea gustului usor amar si astringent al ceaiurilor verde si negru. Numele provine de la efectul lor astringent asupra pielii. Substantele tanante sunt larg raspandite in regnul vegetal; prin gustul lor amar ele protejeaza plantele de lacomia ierbivorelor, dar, in acelasi timp le apara de bacterii si micoze.

Prin fermentatia ceaiului negru, mai mult de jumatate din cantitatea de tananti din frunze se descompune, formandu-se numeroase substante aromate si uleiuri eterice. De aceea, ceaiul negru contine ceva mai putini tananti decat ceaiul verde. in parte se poate recunoaste si dupa gust daca un anumit ceai contine o cantitate mai mica sau mai mare de tananti: sortimentele cu foarte putini tananti au un gust pronuntat de fructe si flori.

Cu cat infuzarea dureaza mai mult, cu atat ceaiul va contine mai multe substante tanante, si va avea un efect calmant mai pronuntat, intrucat tanantii sunt o contrapondere a cofeinei excitante.

Gustul mai amar al ceaiului verde fata de cel negru este doar o problema de obisnuinta, caci aroma lui usor amaruie nu este in nici un caz neplacuta. Consumul regulat de ceai verde duce la o sensibilizare rapida a papilelor gustative, putand fi astfel percepute nuante de gust mai subtile decat la inceput.

Substantele tanante mai au apoi si o sumedenie de virtuti curative: previn cancerul, combat bacteriile si virusii, reduc riscul de infarct si arterioscleroza. De asemenea, ele calmeaza mucoasele stomacului si intestinelor in inflamatiile de origine nervoasa. Utilizate extern, ele ingrijesc si protejeaza pielea. in inflamatiile de origine bacteriana ale vezicii si ale gatului, in caz de lipsa a poftei de mancare sau de diaree, se poate folosi cu bune rezultate un ceai bogat in substante tanante.

Daca infuzia de ceai se prepara cu apa dura, bogata in calcar, substantele tanante se asociaza cu calcarul in niste compusi stabili, raspunzatori de "depunerile" tipice de pe cestile de ceai. Acesti compusi nu sunt in nici un caz nocivi si nici nu afecteaza gustul ceaiului.

EGCG

EGCG este prescurtarea pentru galatul de epigalocatechina, o substanta chimica care face parte tot din grupa polifenolilor. Acest grup de substante a facut obiectul unor cercetari stiintifice intense in decursul ultimilor 30 de ani, pana cand, in 1997, a fost izolata din ceaiul verde substanta cea mai activa, EGCG. Aceasta exista numai in frunzele de ceai. S-a dovedit ca ea are capacitatea de a impiedica proli­ferarea celulelor canceroase in plamani, intestine, ficat si piele, precum si formarea metastazelor.

Efectul ei protector impotriva radicalilor liberi il depaseste de circa o suta de ori pe cel al vitaminelor C si E, considerate de multa vreme cei mai eficienti captatori naturali ai radicalilor liberi. in tarile cu un consum ridicat de ceai verde pe cap de locuitor, incidenta cazurilor de cancer este sensibil mai mica decat in tarile occidentale industrializate. EGCG blocheaza o enzima produsa de celulele canceroase deja existente in corp, enzima care contribuie la formarea metastazelor. Evolutia acestora este astfel oprita.

in plus, EGCG incetineste coagularea sangelui si ii mentine fluiditatea, reducand prin aceasta riscul de infarct, apoplexie si alte boli ale inimii si sistemului circulator. EGCG are un efect benefic in caz de hiper-glicemie si poate contribui la stabilizarea diabetului zaharat. Ea protejeaza dantura de bacteriile producatoare de carii. De asemenea, EGCG impiedica proliferarea in organismul uman a virusilor care produc raceala, gripa si HIV, aducand astfel o contributie semnificativa la sanatate.

Flavonele

Ca produs vegetal natural, ceaiul verde contine o cantitate mare de flavone. Aceasta este o grupa de substante chimice care exista in toate celelalte plante intr-o proportie variabila

Flavonele sunt raspunzatoare de culoarea fructelor si a semintelor, de aroma fructelor si a legumelor, precum si de alte calitati care deosebesc plantele intre ele.

La fel de variate sunt si efectele pozitive ale flavonelor asupra organismului uman: ele actioneaza ca antioxidanti, adica intercepteaza radicalii liberi si ii fac inofensivi, impiedicandu-i sa atace vasele de sange, tesuturile, celulele si materialul ereditar. Ele reduc astfel riscul de cancer la san si la organele digestive, pastreaza fluiditatea sangelui si coboara tensiunea arteriala. Flavonele au un efect pozitiv si in ce priveste nivelul colesterolului, in masura in care, pe de o parte micsoreaza continutul de colesterol LDL, nociv, iar pe de alta parte maresc concentratia colesterolului HDL, util.

Prin urmare, flavonele previn arterioscleroza si protejeaza impotriva unei serii de boli tipice ale civilizatiei, precum apoplexia si infarctul. Cine bea in mod regulat ceai verde, aduce o contributie importanta la propria lui sanatate.

Unele flavone continute in ceaiul verde mai au si o alta insusire pozitiva: calmeaza efectele secundare neplacute ale alergiilor, prin aceea ca inhiba producerea de histamina. Histamina se produce in exces cand sistemul imunitar al unei persoane alergice reactioneaza la anumiti stimuli, in fond inofensivi, din mediul inconjurator. Acestia pot fi, de exemplu, polenul florilor, unele substante chimice sau componente ale hranei.

Uleiurile eterice

In ceaiul verde se gasesc, in functie de sortiment, diferite uleiuri eterice care determina aroma caracteristica. Nici pana in prezent nu au putut fi identificati toti compusii, fiind vorba de mai multe sute de substante.

Fiecare sortiment de ceai are propriile sale combinatii de substante aromate, care se regasesc in gustul si mirosul tipic ale ceaiului verde. Exista, de exemplu, uleiuri eterice care miros a iarba proaspata, a frunzis, a fan, a vanilie sau a orhidee. Unele ceaiuri poseda si o aroma naturala de fructe si au gust de mango sau de piersici.

Prin perceperea unui miros placut, bautorul de ceai va fi in acelasi timp stimulat si relaxat. Starea de spirit se imbunatateste o data cu capacitatea de concentrare.

Uleiurile eterice au totodata un efect antibacterian. Deoarece ele sunt usor volatile si se descompun la caldura, ceaiul verde nu trebuie preparat cu apa fiarta. Cu cat este mai nobil sortimentul de ceai si mai fina aroma, cu atat trebuie sa fie mai scazuta temperatura apei. Soiurile cele mai valoroase isi etaleaza cel mai bine aroma la circa 60 grade Celsius, pe cand pentru ceaiurile mai tari, temperatura optima este de 90 grad Celsius.

Saponinele

Saponinele, care inainte erau considerate substante toxice, de fapt sunt absorbite de corpul omenesc intr-o proportie mica. in schimb, ele actioneaza la nivelul tractului stomac-intestine. Saponinele au proprietatea de a se combina cu grasimile in intestin, astfel incat acestea nu mai pot fi digerate si folosite de organism. De vreme ce nu mai pot sa treaca din intestin in sange, grasimile sunt eliminate. Urmarea este o influenta favorabila asupra nivelului colesterolului si prevenirea bolilor de metabolizare a lipidelor.